Vârsta votanților români la alegerile locale

O societate care aspiră să schimbe fundamental modul de a face lucrurile, care la acest moment este învechit, depășit și de cele mai multe ori neadaptat realității actuale, trebuie să se să bazeze în mod fundamental pe generațiile tinere.

O societate care aspiră să schimbe în mod fundamental un mod de a face lucrurile, care la acest moment este învechit, depășit și de cele mai multe ori neadaptat realității actuale, trebuie să se să bazeze în mod fundamental pe generațiile tinere.

Tinerii nu votează

Să începem cu începutul, TINERII NU VOTEAZĂ. Tinerii din România, raportat la totalul alegătorilor, sunt cei mai pasivi în ceea ce privește prezența la vot. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani reprezintă un procent de doar 7,88% din totalul votanților, urmați la mică apropriere de tinerii din segmentul de vârstă 25 – 34 de ani, cu un procent de 13,52% din totalul votanților.

La polul opus, cu un procent ce domină în mod covârșitor distribuția pe segmente de vârstă ale alegătorilor, sunt votanții cu vârsta de peste 65 de ani. Acești votanți reprezintă 40,2% din totalul celor care au votat la alegerile din 2016.

De ce nu mai votează tinerii și ce se poate face?

Ce reprezintă aceste cifre pentru societatea românească? Nu pot să aduc decât niște răspunsuri subiective, însă, cu întreg respectul și admirația pentru seniorii noștri, trebuie să observăm cu tristețe că vocea tinerilor noștri nu este auzită. Vocea lor rămâne neauzită, cauzată atât de propria lor pasivitate cât și de piedicile pe care sistemul electoral român le pune acestora.

Tinerii nu mai sunt atrași de politică, conexiunea acestora cu mediul/viața politică românească a fost brutal fracturată și cu greu va reuși să se refacă. Este de datoria partidelor politice să lupte pentru reimplicarea tinerilor în viața societății. Poate cheia pentru rezolvarea acestei probleme stă în stimularea mișcării studențești sau în puternica revigorare a organizațiilor de tineret a partidelor politice.

În lumina acestor triste constatări, ceea ce este clar este că odată ce reușim, noi ca societate, să atragem de partea implicării în viața politică pe tinerii noștri, doar atunci vom putea avea o veritabilă reprezentabilitate pe scena politică românească, și poate doar atunci România va primi acel nou suflu de care are atât de mare nevoie.

Atingerea unei anumite vârste nu înseamnă și maturitate

Nu pot încheia această analiză, fără să subliniez că simpla atingere a unei vârste nu echivalează cu atingerea maturității, educarea oamenilor fiind în esență cheia pentru asigurarea exercitării dreptului de vot într-un mod echilibrat și în cunoștință de cauză. Din păcate o anumită parte a clasei politice nu face altceva decât să exploateze astfel de vulnerabilități ale electoratului, oamenii de o anumită vârstă și cu o educație mai slabă fiind victimele iluziilor electorale.

#VforVOTE #EUvotez #Vot2punctZERO