Fruntașii și codașii votului

Hai să privim în ochii adevărata situație. Polii regionali sunt cei care dau tonul și direcția de dezvoltare în cadrul regiunilor din care fac parte, însă nu și în ceea ce privește votul.

Polii regionali de dezvoltare

În polii regionali de dezvoltare ai țării se stabilește ritmul de dezvoltare la nivelul întregii regiuni. Polii regionali sunt cei care atrag tinerii la facultate, sunt cei care generează locuri de muncă, sunt cei care reprezintă veritabile porți de ieșire spre lumea largă, dar polii regionali au o mare problemă la acest moment, ei nu reușesc să declanșeze acel spirit civic atât de necesar, nu reușesc să declanșeze acea scânteie a schimbării reale.

Cetățenii din marile orașe, în jurul cărora orbitează întregi regiuni, nu își duc până la capăt rolul de locomotivă. Marile orașe trebuie să dea direcția de dezvoltare și implicare inclusiv în viața politică. Acestea trebuie să renunțe la o anumită formă de elitism și de înfumurare, dezicându-se de tipicul „nu am cu cine să votez/toți sunt la fel”. Ele trebuie să confrunte direct problema clasei politice și să iasă la vot, să se implice civic, să acționeze și să sancționeze orice deviere a politicienilor.

Județele active și cele pasive

Hai să privim din punct de vedere geografic votul. Mai jos vedeți un grafic al județelor care au fost cele mai active la ultimele alegeri locale sau dimpotrivă care au fost cele mai pasive la acest capitol.

Fără a face vreo afirmație tendențioasă referitoare la dosarele penale vizând „mobilizarea la vot” pe care unii dintre „fruntașii” politicii românești le au la acest moment, aș vrea totuși să observăm județul Teleorman, care se află în fruntea piramidei, cu o prezență la vot de aproape 61%, detronat doar de un alt județ care este încă un fief roșu, Giurgiu, unde prezența la vot a atins chiar 63,35%.

Din păcate la polul opus, găsim județe precum Timiș, Iași și Sibiu, care au avut o prezență la vot de aproximativ 40% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Totodată, de menționat este faptul că acest procent vizează întregul județ fiind cumulate voturile atât din urban cât și din rural.

Consecințele polarizării votului la nivel geografic

Prezența slabă la vot, în particular în centrele regionale precum Timișoara, Iași și nu numai, creează o fractură între dorința reală a cetățenilor și rezultatul final al alegerilor. Ce este poate și mai grav este faptul că un astfel de comportament electoral dă posibilitatea guvernării actuale să afirme cu tărie că are o reprezentativitate covârșitoare, care, da, din perspectivă statistică așa este, însă nu și din perspectiva cifrelor absolute reprezentate de votanți efectivi.

Ca o scurtă concluzie, din păcate pare că „vinovații” principali cu privire la rezultatele de la nivel local și de altfel și de la nivel național, sunt tocmai locuitorii centrelor urbane care critică în strada guvernarea.

Departe de mine, de a critica mișcarea de strada, dimpotrivă o admir și o încurajez, fiindcă a reușit sa creeze un sentiment nou în conștiința populară autohtonă, dar încerc să subliniez că ne aflăm în fața acestor proteste, inclusiv din cauza faptului că am ales să nu mergem la vot atunci când am avut prilejul, nu am discutat cu cei din jurul nostru despre alegerile pe care urmează să le facem și nu am făcut un efort colectiv de a ne apăra crezul electoral și viziunea cu privire la drumul pe care fiecare dintre noi îl consideră potrivit pentru această țară.

#VforVOTE #EUvotez #Vot2punctZERO #HoriaGrigorescu