ROMÂNIA UN NOU DRUM EUROPEAN

Deși există unele voci care blamează, beneficiile pe care le aduce calitatea României de membru al Uniunii Europene, cred că nu există nici măcar un argument valid pentru care aceste voci critice să fie luate în seamă.

Alegerile Prezidențiale și Europarlamentare

Anul 2019 este un an electoral și un preambul al anului electoral 2020, care la nivel național poate să producă consecințe mult mai vizibile intern. Nu trebuie însă niciun moment să neglijăm greutatea, importanța alegerilor din cursul anului 2019 fiindcă ele sunt un barometrul real al opțiunilor pe care România se pregătește să le facă pe termen mediu și lung.

Așa că vă invit să vedem ce ne așteaptă în anul electoral 2019.

Ce ne așteaptă în 2019

Alegeri europarlamentare:

  • avem alocate 33 de mandate din totalul de 751;
  • votăm într-un singur tur, o dată la 5 ani;
  • următoarele alegerile vor avea loc pe data de 26 mai 2019;
  • Votăm liste de partid și nu indivizi;
  • Candidații trebuie să aibă peste 23 de ani;
  • Votăm în principiu la secția de vot unde suntem arondați.

Totuși putem să ne exercităm dreptul la vot și în orice altă secție, urmând să fim înscriși pe listele suplimentare din secția în care ne exercităm votul.

De ce putem face asta: fiindcă nu votăm un reprezentat al județului/localității noastre, ci ne exprimăm votul față de reprezentanții naționali care ne vor reprezenta în Parlamentul European – spre deosebire de alegerile parlamentare unde votăm reprezentații județului/Mun. Buc de la nivel național, în Parlamentul României.

În această din urmă situație se poate vota doar în cadrul secțiilor de vot la care suntem alocați sau în mod excepțional în secțiile de vot din județ/Mun. București, dar nu în alt județ.

Alegeri prezidențiale:

  • Votăm o dată la 5 ani următoarele alegeri având loc în luna noiembrie 2019;
  • Candidatul trebuie să aibă minim 35 de ani;
  • Câștigătorul se determină de principiu în două tururi de scrutin (chiar și în ipoteza în care un candidat câștigă peste 50% din voturile din turul I, el nu câștigă alegerile, DECÂT în ipoteza în care totalul voturilor primite de acest candidat depășește pragul 50% + 1 DIN TOTALUL ALEGĂTORILOR înscriși în listele electorale);
  • Ca și în cazul alegerilor europarlamentare, votăm în principiu la secția de vot unde suntem arondați, dar o putem face și în orice altă secție, fiind înscriși pe listele suplimentare. Rațiunea pentru care acest mod de vot este permis este la fel ca și în cazul europarlamentarelor – alegerea unui reprezentant la nivel național și nu de județ/localitate.

Ce facem cu aceste informații?

Bun, odată ce avem aceste informații, cu ce ne ajută și cum folosim aceste informații?

În primul rând, ne ajută să avem un orizont de timp clar definit în minte pentru a înțelege când urmează să aibă loc eventuale schimbări politice.

În al doilea rând, știm că dreptul nostru la vot NU poate fi îngrădit. Cel puțin în cazul acestor două tipuri de alegeri, deși de principiu trebuie să votăm la secția de vot aferentă domiciliului nostru, totuși o putem face în mod total legal și la orice altă secție de vot, indiferent unde ne aflăm (la muncă în alt județ, la școală într-un centru universitar, în vacanță etc.).

În al treilea rând, putem și trebuie să ne informăm apropiații cu privire la ce alegeri urmează să fie organizate și ce drepturi au aceștia în cadrul alegerilor.

Desigur toate aceste lucruri trebuie dublate de implicare și de un minim de efort din partea noastră pentru a ne informa cine urmează să candideze, ce CV profesional și politic are acel candidat, ce program politic are candidatul respectiv (fie el un candidat individual – președinte, sau candidat aflat pe o listă de partid) și nu în ultimul rând cât de credibile sunt promisiunile respectivului candidat.

Îmbrățișăm viziunea europeană sau valul de populism ?

Deși există unele voci care blamează, beneficiile pe care le aduce calitatea României de membru al Uniunii Europene, cred că nu există nici măcar un argument valid pentru care aceste voci critice să fie luate în seamă.

Hai să facem un exercițiu de imaginație și să ne aducem aminte de România începutului anilor 2000 (nici nu îndrăznesc să fac referire la anii 90’)! Credeți în mod sincer că există o diferență sesizabilă între acea perioadă și perioada actuală?

Eu cred că da și cred că această diferență a fost adusă în principal datorită faptului că instituțiile statului au devenit mai organizate, independente și conectate la mediul european.

Aceste instituții, mult criticate în ultima perioadă, cu privire la care se încearcă acreditarea ideii că ar avea o natură ocultă, sunt cele care au speriat clasa politică clasică, le-au „furat” influența și posibilitatea de intervenție în activitatea curentă și de ce să nu o spunem „au pedepsit” o parte din clasa politică obișnuită cu un anumit mod „românesc” de a face politică.

Sunt convins că instituțiile statului trebuie să continue procesul de reformare, de câștigare a independenței și de europenizare. Uniunea Europeană nu este un organism perfect, dar este un organism viu, care evoluează și care se pliază noilor nevoi ale membrilor săi, însă pentru îmbunătăţirea acestei construcții este nevoie de concursul tuturor membrilor Uniunii Europene.

În acest moment, noi ca țară suntem într-un moment de cumpănă în care trebuie să decidem ce drum vrem să alegem: (i) un drum european care ne-a arătat că, cu oamenii potriviți și cu abordarea corectă din partea noastră, vom avea parte de progres, realizări, evoluție sau (ii) un drum neclar, al așa zisei „independențe” naționale cu vizibile înclinații pro „estice”, în care se încurajează înlocuirea sistemului judiciar independent cu unul aservit politic, în care „domnia legii” se legitimează prin „coruperea” Curții Constituționale pe un model similar celui implementat deja în Polonia.

Acesta este contextul în care vor avea loc următoarele alegeri europarlamentare și prezidențiale. Este de datoria noastră să ne alegem drumul pe care vrem să îl urmăm.

Vrem niște europarlamentari reprezentativi, care să lucreze la îmbunătățirea construcției europene, care să aibă o contribuție reală la evoluția Uniunii, care să fie niște reprezentanți de care să fim mândri la nivel european sau vrem să avem niște reprezentanți de mână a doua, care să nu ne reprezinte, care să privească doar la îndeplinirea scopurilor personale și de partid?

Vrem să ne alegem un președinte, care să apere la nivel național instituțiile europene, care să apere instituțiile independente din țară, care să promoveze valorile europene sau vrem un președinte populist și demagog care să nu facă altceva decât să promoveze un fals patriotism care are de fapt ca și unic scop protejarea intereselor sale și ale apropiaților săi?

La întrebările de mai sus doar voi puteți să răspundeți în mod sincer, eu unul știu ce anume urmează să aleg și ce valori îmbrățișez. Vă încurajez și pe voi să faceți acest demers, să purtați un dialog cu voi înșivă, care să vă arate răspunsul care se potrivește crezului vostru!

#VforVOTE #EUvotez #Vot2punctZERO #HoriaGrigorescu