Aleșii locali

Primarul și consilierii locali ne influențează în mod profund viața în ceea ce privește cele mai simple și palpabile aspecte de zi cu zi.

Alegerile locale și cele parlamentare sunt în realitate cele care ne trasează viitorul ca și țară, ca și comunitate pentru intervale de 4 ani.

De ce? Fiindcă cu acest prilej alegem consilierii locali, consilierii județeni, primarii și parlamentarii. Oamenii care administrează orașele în care trăim, care reglementează domeniile în care lucrăm, care ne reprezintă pe plan intern și extern și care ar trebui să deseneze „harta” evoluției pe termen lung a societății.

Primarul – șeful local suprem

Primarul este poate cel mai ușor de vizualizat ca și implicare pe care o are în viața noastră cotidiană. În funcție de cât este de pregătit și de bine intenționat, el poate schima fața localității sale, indiferent că vorbim despre o comună sau despre capitala țării.

Juridic, primarul este acea putere executivă la nivel local. El este cel care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local, care conduce aparatul de specialitate al primăriei (arhitectură, dezvoltare, IT, economic, contabilitate, prognoză, registratură, strategie etc.), care conduce instituțiile subordonate primăriei (poliția locală, evidența populației, impozite și taxe locale, administrația piețelor, administrația parcurilor etc.).

Când spun conduce, nu mă refer la o conducere per se de zi cu zi a activității acestor servicii și instituții, ci mă refer la numirea conducătorilor instituțiilor și a membrilor aparatului propriu, precum și stabilirea direcției în care aceste structuri urmează să își desfășoare activitatea.

Indiferent cât de mare este comunitatea pe care primarul o conduce, acesta are niște responsabilități clare și de bun simț. Desigur, acumularea unei expertize în domeniul administrației publice, management de proiecte, etc. este ceva de dorit, însă, mai presus de această expertiză, în persoana primarului trebuie să se regăsească câteva trăsături clare și anume: determinare, ambiție, perseverență, viziune și corectitudine.

Totodată, primarul trebuie să dea dovadă că este un bun coordonator/lider, capabil să se înconjoare de oameni cu valori similare lui, cu expertiză în domeniul lor de specialitate și care sunt cu adevărat dornice să se afirme într-un astfel de domeniu.

Cum se alege primarul – versiunea 2016

În perioada alianței „USL” o răsunătoare reformă electorală a fost promovată. Rezultatul acestei „mărețe” reforme – s-a ajuns la „eficientizarea” alegerilor locale prin două schimbări radicale față de anii precedenți:

  • Alegerea primarului într-un singur tur de scrutin, nemaifiind necesar ca cel clasat pe primul loc să obțină peste 50% din voturile valabil exprimate, un singur vot în plus față de contracandidați fiind suficient pentru obținerea mandatului pe primar.
  • Alegerea în mod indirect a președintelui consiliului județean. Astfel la acest moment, cetățenii dintr-un județ nu mai au posibilitatea de a desemna în mod direct un reprezentant la nivel de județ, aceștia fiind obligați să rămână prizonierii mașinăriei de partid clasică în care jocurile politice sunt cele care stabilesc direcția pentru următorii 4 ani și nu un om ales de cetățeni și care să aibă o responsabilitate directă față de alegători.

În ceea ce privește reașezarea/regândirea modului în care este ales primarul, simt nevoia să laud și să apreciez demersurile pe care o anumită parte a clasei politice (parlamentare sau nu) le-a făcut în ultima perioadă, în sensul promovării unei reforme în domeniul legilor electorale, printre alte modificări notabile regăsindu-se și reintroducerea alegrii primarului în două tururi de scrutin.

Pentru a vizualiza mai clar absurditatea situației și a ipotezelor în care ne putem regăsi vă propun un exercițiu de imaginație: avem trei candidați pregătiți și echilibrați care obțin următoarele procente (i) locul 1 – 30%, (ii) locul 2 – 29%, (iii) locul 3 – 28%. În realitate aceste procente pot reprezenta diferențe de doar câteva voturi, nu sute, nu zeci ci doar câteva voturi.

În ciuda acestei situații, legislația actuală nu prevede organizarea unui tur 2 în care primii doi clasați să se confrunte într-o nouă etapă.

De ce 2 tururi sunt singura șansă a reprezentativității reale?

O altă problemă pe care o prezintă actualul mod de alegere al primarilor este faptul că, românii sunt greu de mobilizat la vot. O repet sunt GREU DE MOBILIZAT LA VOT. Românii sunt dezinteresați de politică și prezintă o rezistență mare la a acționa în mod pozitiv, așa că singurele ocazii când alegătorul se prezintă la vot sunt situațiile în care este pus în fața unei alegeri simple între doi reprezentanți (ca în cazul alegerilor prezidențiale).

Ultimele alegeri locale ne-au adus în fața unui record negativ cu privire la gradul de participare al românilor la alegerile locale. În acest context, singura variantă prin care se poate spera la o prezență mai mare este situația în care se organizează alegerea primarului în 2 tururi.

De ce este importantă o astfel de modalitate de alegere a primarului? Fiindcă, un primar, un veritabil administrator al comunității trebuie să aibă legitimitate, trebuie să aibă suport popular și trebuie să poată să își ducă la capăt mandatul într-un mod curajos, în direcția pe care o vor cu adevărat toți membrii comunității (evident nu toți îl vor fi votat dar, trebuie să aspirăm la un procent de reprezentativitate cât mai mare).

Consilierii locali – „parlamentul local”

Juridic vorbind, consiliul local este reprezentantul puterii legislative, fiind un veritabil legiuitor la nivel local. Pe lângă dezbaterea și votarea proiectelor de hotărâri de consiliu local (ca urmare a inițiativei consilierilor sau a primarului), consiliul local are și comisii de specialitate organizate pe domenii cheie/relevante pentru comunitate. În aceste comisii de specialitate trebuie gândite proiectele ce urmează să fie promovate la nivel local, aici trebuie găsite acele soluții practice pentru îmbunătățirea situației comunității.

Totodată, consiliul local reprezintă, într-o anumită măsură, o contrapondere la acțiunile primarului, acesta putând infirma deciziile pe care primarul le ia, poate să îi ceară socoteală primarului pentru acțiunile sale, validează sau invalidează bugetul local propus și/sau executat de primar, este singurul care pot decide cu privire la patrimoniul orașului/comunei, etc.

De aceea trebuie să vedem consiliul local nu ca pe un organism inutil sau decorativ, ci trebuie să vedem consiliul local ca pe un veritabil parlament local.

Consilierii invizibili

Desigur, consilierii locali sunt o figura politică relevantă la nivel local, însă din păcate să fim sinceri cu noi, câți dintre noi știm măcar o treime sau o pătrime din consilierii care ne reprezintă în consiliul local, sau măcar știm câți consilieri au fost aleși… din păcate, de cele mai multe ori, răspunsul este unul negativ.

Nu este însă vina alegătorilor că numele consilierilor locali nu le este cunoscut, ci este vina chiar a sistemului electoral care creează o fractură între consilieri și cei pe care ar trebui să îi reprezinte. Aceștia nu au în realitate o responsabilitate directă față de cetățeni, ci doar una indirectă legată de evoluția partidului din care fac parte. Puține sunt cazurile când un consilier „rebel” reușește să se facă remarcat în sens pozitiv, de cele mai multe ori reușitele sau eșecurile lui rămân într-un total anonimat.

Da, este de datoria consilierului local și a grupului de consilieri totodată să își mediatizeze reușitele sau demersurile întreprinse dacă vrea cu adevărat să păstreze o legătură cu electoratul lor.

Cred însă că problemele majore rămân în continuare (i) lipsa unei legături directe între consilier și alegători și (ii) atribuțiile pe care consilierii le au.

Nu consider că numărul consilierilor este problema ci faptul că nu reprezintă zone specifice din cadrul localităților în care candidează. Da, pot înțelege pe deplin că în cazul unei comune, nu se pune problema unei reprezentativități teritoriale a cetățenilor prin consilierii lor (deși și în cazul comunelor, putem vorbi de consilieri aferenți anumitor sate – chiar dacă la nivelul legislației avem „reprezentantul sătesc” aceasta are un rol pur consultativ) dar în cazul orașelor de o dimensiune relativ mare, cred că problema reprezentării geografice a cetățenilor este o veritabilă problemă.

Să luam cazul ipotetic al unui sector din capitală, în momentul actual, consider că un consilier, nu are o legătură directă cu o anumită zonă a sectorului respectiv, ci el, sub umbrela partidului și a „anonimatului”, apără eventuale interese generale, dar nu are o aplecare față de votanți, care să îi ceară socoteală în cazul în care nu s-a zbătut suficient pentru aceștia.

Consilierul „de cartier”

În viziunea mea, un sector din București spre exemplu poate păstra numărul de consilieri actuali (aproximativ 27-31 per sector), dar se impune o împărțire teritorială a sectorului respectiv, pe modelul unor colegii uninominale (13 -15) care să dea fiecare câte 2 reprezentanți în consiliul local respectiv.

Nu trebuie să ne imaginăm aceste „colegii uninominale” ca pe ceva complicat, ci putem să le privim ca simple cartiere.

Nu vrem cu toții, să avem cartierele în care trăim zi de zi reprezentate în adevăratul sens al cuvântului? Nu noi, cei din cartier, suntem cei mai în măsură să strigăm care sunt problemele cu care ne confruntăm zi de zi? Nu noi, suntem cei care putem să aducem cele mai pragmatice soluții la problemele noastre? Și, nu ne-am dori cu toții să vedem cum taxele și impozitele noastre sunt cheltuite și pentru noi, beneficiind de lucruri/servicii palpabile?

În cazul alegerii consilierilor locali pe zone clar definite, pe cartiere, aceștia sunt forțați să aibă o responsabilitate sporită față de cetățenii care le-au oferit votul, pot avea o înțelegere mai clară și mai aplicată asupra nevoilor pe care alegătorii lor le au și pot contribui la construirea acelui spirit de comunitate care lipsește atât de mult în România.

Nu stăm pasivi, ne asumăm votul

Indiferent de problemele pe care le prezintă la acest moment sistemul electoral românesc, este de datoria noastră să mergem la vot și să ne exprimăm clar intenția, dorința. Trebuie să girăm un om cu încrederea noastră.

Trebuie totodată, să nu ezităm să cerem socoteală reprezentatului căruia i-am acordat votul nostru, fiindcă trebuie să se înțeleagă faptul că nu alesul face un favor alegătorilor, ci alegătorii (atât pro cât și contra) sunt cei care îi „fac un favor” alesului, acesta din urmă fiind cel care se bucură de o poziție privilegiată ca urmare a încrederii pe care alegătorii au avut-o în el.

Această încredere trebuie însă cultivată, întreținută iar acest lucru nu se poate obține decât prin îndeplinirea la un nivel cât mai ridicat a responsabilităților care îi revin fiecărui ales local.

#VforVOTE #EUvotez #Vot2punctZERO #HoriaGrigorescu